Crăciunul în Spania: de la Lotería din 22 decembrie la Magii din 6 ianuarie

Ce este Lotería de Navidad din 22 decembrie?

Numele ei oficial este Sorteo Extraordinario de Navidad, tragerea extraordinară de Crăciun. Are loc în fiecare an pe 22 decembrie și trece drept cea mai mare tragere la loterie din lume. Prima datează din 18 decembrie 1812, la Cádiz, la câteva luni după înființarea loteriei naționale, a cărei primă tragere avusese loc pe 4 martie al aceluiași an. Denumirea „Sorteo de Navidad” apare oficial în 1897.

Biletul întreg costă 200 de euro, dar se împarte în zece décimos de câte 20 de euro, iar cel mai des se cumpără tocmai această zecime. În 2026, câștigurile distribuite ajung la 2,87 miliarde de euro, împărțite pe 205 serii de bilete. Marele premiu se numește El Gordo, „Grasul”. Din 2012, tragerea are loc la Teatro Real, opera din Madrid, după doi ani la Palatul Congreselor din capitală.

Dimineața de 22 decurge mereu la fel, transmisă în direct. Bilele ies din tambure, copiii le cântă pe scenă, iar cei care nu cântă le înșiră pe un fir lung, în ordinea tragerii. Nimeni nu se ridică din fața ecranului înainte să iasă El Gordo, care poate ieși în orice moment al dimineții.

Cine sunt copiii de la San Ildefonso care cântă numerele?

Cântăreții vin de la Colegio de San Ildefonso, o instituție municipală din Madrid născută între mijlocul secolului al XIV-lea și mijlocul secolului al XV-lea, când războaiele și ciuma lăsau mulți copii fără mijloace de trai. Ea primește și azi copii din familii aflate în dificultate, care locuiesc acolo de luni până vineri. Tradiția cântatului datează din 9 martie 1771: în ziua aceea, un elev de vreo șapte ani pe nume Diego López extrage și cântă pentru prima dată un număr câștigător al loteriei spaniole.

De la prima tragere de Crăciun, din 1812, ei sunt cei care cântă numerele în fiecare an. Până în 1973, școala primea doar băieți. Primele fete intră acolo în 1981, iar în 1984 o fată, Mónica Rodríguez, cântă pentru prima dată un număr la tragerea de Crăciun. La ediția din 2025 au fost 28 pe scenă, 16 fete și 12 băieți cu vârste între 10 și 14 ani.

Rolul se pregătește. Selecția are loc la jumătatea lui octombrie, potrivit cotidianului Público, iar elevii aleși repetă apoi timp de circa două luni. Revista Consumer relatează că se antrenează câte o oră pe zi, cu bile puse la dispoziție de loteria națională, și că numerele pline de zerouri sunt cele mai greu de cântat fără greșeală. Tragerea are loc apoi pe 22 decembrie, în fața publicului de la Teatro Real.

Cum sărbătoresc spaniolii Nochebuena?

Nochebuena, „noaptea bună”, este seara de 24 decembrie. Este o cină în familie al cărei meniu se schimbă de la o regiune la alta; în Catalonia, masa cea mare are loc mai degrabă pe 25, cu supa cu paste și *escudella*, apoi, pe 26, de Sant Esteve, cu *canelons*. Pe la ora 21, multe familii ascultă mesajul de Crăciun al regelui, difuzat în fiecare seară de 24. Cei mai credincioși încheie noaptea la Misa del Gallo, liturghia de la miezul nopții, „liturghia cocoșului”.

La desert vine turrón, un nuga din migdale și miere. Cele mai celebre două vin din același oraș, Jijona, lângă Alicante, care produce circa 60 % din turrónul făcut în Spania. *Turrón de Jijona* este moale, din migdale măcinate fin, fiert cel puțin 150 de minute în cazane de cupru; *turrón de Alicante* este tare, cu migdale sfărâmate și albuș de ou. Amândouă sunt protejate din 1996 de o indicație geografică europeană, care cere cel puțin 10 % miere locală.

În case, în biserici și în piețe se face belén, ieslea, cu mușchi, plută și lemn care imită dealurile Betleemului. În Catalonia și în regiunea Valencia, ea ascunde un personaj neașteptat: caganer, un țăran cu bonetă roșie, *barretina*, ghemuit în spatele unui tufiș, făcându-și nevoile. Ar fi apărut în iesle la sfârșitul secolului al XVII-lea sau la începutul secolului al XVIII-lea. Folcloristul Joan Amades explica faptul că i se atribuia puterea de a fertiliza pământul ieslei și că dacă uitai să-l așezi, îți purta ghinion.

Caganer este luat foarte în serios, iar primăria Barcelonei a aflat-o pe pielea ei. În 2005, a instalat o iesle municipală fără el; a urmat campania „Salvem el caganer”, să-l salvăm pe caganer, iar el s-a întors încă din 2006. Astăzi, meșterii vând caganeri cu chipul unor fotbaliști, cântăreți, șefi de stat și membri ai familiilor regale.

De ce se fac farse pe 28 decembrie în Spania?

Ziua de 28 decembrie este Día de los Santos Inocentes, sărbătoarea Sfinților Prunci Nevinovați, care comemorează, potrivit tradiției creștine, uciderea pruncilor poruncită de regele Irod. În Spania și în America Latină, a devenit echivalentul zilei de 1 aprilie. Se fac *inocentadas*, farse de tot felul, iar ziarele publică pagini întregi de știri false, unele atât de serioase în aparență încât îi păcălesc pe cititorii neatenți.

S-a apucat de asta și televiziunea: din 1995, seara de 28 se încheie pe La 1, primul canal public, cu *Gala Inocente, Inocente*, o seară caritabilă ai cărei bani merg la asociații care îi ajută pe copii.

Cea mai spectaculoasă sărbătoare are loc la Ibi, în provincia Alicante. De *Día dels Enfarinats*, un grup de paisprezece persoane, „cei înfăinați”, preia puterea pentru o zi și numește un primar, un judecător, un procuror și un aprod. Opoziția, cu jobene negre pe cap, încearcă să-i răstoarne. Totul se rezolvă într-o bătălie cu făină, praf și petarde, o satiră carnavalescă a luptei dintre putere și opozanții ei. La Fraga, în Aragon, tinerii se bat în ziua aceea cu ouă.

De ce mănâncă spaniolii douăsprezece boabe de strugure la miezul nopții?

Pe 31 decembrie, de Nochevieja, spaniolii înghit câte o boabă de strugure la fiecare bătaie a miezului nopții, douăsprezece în total, ca să-și asigure douăsprezece luni de noroc. Acestea sunt uvas de la suerte, boabele norocului.

Obiceiul există cel puțin din 1895: un ziar madrilen, *La Correspondencia de España*, îl pomenește pe 1 ianuarie 1896. Se răspândește cu adevărat în decembrie 1909, când viticultorii din regiunea Alicante, după o recoltă excepțională, îi îndeamnă pe oameni să le mănânce surplusul la miezul nopții.

Numărătoarea se urmărește în direct pe ceasul de pe Real Casa de Correos, din Puerta del Sol din Madrid, unde o bilă coboară înainte de cele douăsprezece bătăi. Televiziunea publică o transmite din 1962, iar familii din toată țara își înghit boabele în fața ecranului, în ritmul acestui ceas.

De ce așteaptă copiii spanioli ziua de 6 ianuarie?

În Spania, cadourile mari vin de la Reyes Magos, Magii, care trec în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, ziua Bobotezei. Copiii le scriu o scrisoare în zilele dinainte. La Alcoy, sărbătoarea începe chiar din duminica dinainte, cu mica cavalcadă a *Pastoretes*, copii costumați în păstori care aduc împreună cu turmele lor un dar Pruncului Iisus. Pe 4 ianuarie sosește acolo un trimis regal cu *burretes*, niște măgăruși care poartă cutiile poștale în care copiii își strecoară cererile.

Pe 5 ianuarie seara, cabalgatas defilează în toate orașele: care alegorice, pajii, cei trei Magi pe tronurile lor și o ploaie de bomboane aruncate mulțimii. Cea mai veche documentată este cea din Alcoy, din 1885, unde pajii urcă la balcoane pe scări lungi. La Granada, în 1912, se organizează una pentru a strânge jucării pentru copiii săraci; Sevilla o are pe a ei din 1918, iar televiziunea publică o transmite pe cea din Madrid din 1964. În capitală, defilarea a absorbit o sărbătoare mai veche, *fiesta de la escalera* de la începutul secolului al XIX-lea, când în noaptea de 5 ianuarie se cerea vin. A doua zi se împarte *roscón de Reyes*, coroana de cozonac cu bob ascuns, despre care povestim, împreună cu cavalcada din Alcoy, în articolul nostru despre vizitatorii de Crăciun.

Două regiuni au în plus propriul vizitator de pe 24 decembrie. În Catalonia, copiii bat cu bățul în Tió de Nadal, un butuc pe care îl hrănesc de pe 8 decembrie, ca să „facă” bomboane și turrón sub pătura lui. În Țara Bascilor, Olentzero, cărbunarul coborât de pe munte, aduce cadourile. Moș Crăciun, căruia aici i se spune *Papá Noel*, și-a făcut loc, dar Magii rămân marii dăruitori. Copiii care vor totuși să-i scrie pot trece pe pagina noastră Scrisoare către Moș Crăciun.

1. 8 dec.Copiii catalani încep să-l hrănească pe Tió.
2. 22 dec.Tragerea Lotería de Navidad la Teatro Real.
3. 24 dec.Nochebuena, mesajul regelui și Misa del Gallo; Tió și Olentzero.
4. 28 dec.Día de los Santos Inocentes, ziua farselor.
5. 31 dec.Nochevieja și cele douăsprezece boabe de strugure în Puerta del Sol.
6. 5 ian.Cabalgatas ale Magilor în toată țara.
7. 6 ian.Cadourile Magilor și roscón de Reyes.